Țânțari

Informații generale despre țânțari:

• Numai femelele înțeapă pentru a suge sângele; masculii se hrănesc din sucul plantelor;
• Femelele trăiesc până la 3 săptămâni în timpul verii și mai multe luni în timpul iernii;
• Toți țânțarii trebuie să aibă apă pentru a supraviețui;
• Țânțarii pot zbura cu viteze cuprinse între 1.6 și 24 km/h;
• Există 2800 de specii diferite de țânțari;
• Majoritatea speciilor de țânțari se îndepărtează până la 1.5 km de locul lor de reproducere, iar numai câteva specii pot migra până la aproximativ 30 km pentru a se reproduce;
• În prezent, indiciile folosite de țânțari pentru a găsi gazdele lor sunt foarte puțin cunoscute. Dioxidul de carbon, căldura, octenolul și lumina s-au dovedit a fi atractante pentru țânțari;
• Țânțarii pot transmite nenumărate boli oamenilor și animalelor.

Bolile transmise de țânțari

Țânțarii, de cele mai multe ori, sunt purtători de boli ca: malarie, febră galbenă, meningită, West Nile, etc. Femelele care se hrănesc cu sânge pot duce boala de la animal la om sau viceversa în funcție de modul de hrănire.

Modalități de combatere a țânțarilor

Anual, bolile transmise de țânțari afectează populația de pe întreg globul. Unele specii de țânțari pot transmite boli ca encefalita sau malaria oamenilor și unei varietăți mari de animale, atât domestice, cât și sălbatice. Pentru a combate țânțarii și pericolul public pe care îl reprezintă aceștia, multe state și localități au înființat programe de control a țânțarilor. Aceste programe sunt bazate pe supraveghere și includ forme non chimice de prevenire și control, folosindu-se atât terestru, cât și aerian, pesticide, chimicale și biologice.

Dacă această insectă comună se află în jurul casei tale, înseamnă că îi oferi un habitat potrivit, tu sau vecinii tăi. Eliminarea habitatului este cheia controlului țânțarilor. Dacă nu oferi un spațiu pentru adulți să își depoziteze ouăle, sau cureți zonele de împerechere regulat, ciclul de viață al insectei va fi întrerupt și nu vor mai apărea alți țânțari.

Țânțarii necesită apă stătătoare - în principal - bogată în materie organică pentru ca larvele să se hrănească. Printre locațiile cele mai comune pentru acest habitat sunt farfuriile pe care grădinarii le așează sub ghivece, în special pe prispe. O opțiune este înlăturarea farfuriilor sau măcar golirea lor la câteva zile.

Pentru grădinarii de balcon sau acoperiș, recipientele pentru udare automată au devenit foarte populare. Totuși, rezervorul de sub recipient poate conține mii de larve. Dat fiind că majoritatea acestor recipiente nu pot fi golite, soluția ar fi acoperirea găurii de acces pentru umplerea ghiveciului. Acest lucru va ține la distanță țânțarii adulți și va bloca larvele înăuntru. Orice alt recipient din grădină, cum ar stropitoarele, vaze, găleți sau roabe, ar trebui golite și fie depozitate în interior atunci când nu sunt folosite, fie întoarse invers.

Pentru grădinarii care adoră să pună plante în borcane și sticle afară, se recomandă golirea și reumplerea recipientului cu apă proaspătă la câteva zile. Apa proaspătă va ajuta la eliminarea larvelor de țânțari.

Robinetele exterioare care curg ar trebui reparate imediat, atât pentru a nu risipi apă cât și pentru a împiedica formarea bălților și oferirea unui habitat potrivit țânțarilor. Verificați și scurgerile de apă, precum și burlanele, în special dacă folosiți țevi de plastic pentru a redirecționa apa către gazon. Acoperiți butoaiele de ploaie cu o plasă fină, asemănătoare cu cea pentru geamuri, pentru a ține țânțarii la distanță. Și asigurați-vă că unitățile de aer condiționat nu creează bălți pe măsură ce drenează umezeala condensată.

Este recomandat ca acțiunea de dezinsecție profesională împotriva țânțarilor să se desfășoare în 2 etape. În prima etapă, se vor extermina toate insectele vii. A doua etapă este necesară să aibă loc la un interval de 18-21 zile de la data primei intervenții, astfel încât să se extermine și puii ieșiți din ouăle depuse până în momentul primei intervenții.

< Înapoi